Autor: NingNing
În ceea ce privește perspectivele AI+Crypto, există opinii complet diferite în industrie, formând o dezbatere aprinsă cu trei părți:
Optimiști: revoluția descentralizată a AI
Optimiștii AI+Crypto cred cu fermitate că tehnologia blockchain nu numai că poate, dar ar trebui să revoluționeze modul în care AI este dezvoltată și aplicată. Viziunea lor include:
1. Inteligență artificială descentralizată: Rupeți monopolul marilor companii de tehnologie asupra inteligenței artificiale și creați un ecosistem AI deschis la care să poată participa toată lumea.
2. ZKML (învățare automată cu cunoștințe zero): Folosiți tehnologia dovedită cu cunoștințe zero pentru a antrena și a verifica modele AI pentru a asigura confidențialitatea, verificabilitatea și integritatea AI. Aceasta înseamnă că putem dovedi corectitudinea și corectitudinea unui model AI fără a expune datele originale.
3. Suveranitatea datelor: Prin tehnologia blockchain, utilizatorii își pot deține și controla cu adevărat propriile date și, în același timp, pot obține profituri economice din utilizarea datelor lor de către sistemele AI.
4. Colaborare fără încredere: Folosiți contracte inteligente pentru a coordona cercetătorii și dezvoltatorii AI din întreaga lume fără a fi nevoie de o organizație de management centralizat. În ochii optimiștilor, AI+Crypto nu este doar o combinație de tehnologii, ci și o revoluție democratizată a AI, care are potențialul de a schimba complet traiectoria de dezvoltare a AI.
Pesimistul: precauția lui Vitalik
În schimb, fondatorul Ethereum, Vitalik Buterin, reprezintă o atitudine mai precaută. El consideră că în următorii 10 ani, scenariile de aplicare ale AI+Crypto ar trebui limitate în mod activ la câteva domenii specifice:
1.DEX AI Bot market maker
2. Creatorii de piață de predicție
3. Guvernare automată DAO
Viziunea lui Vitalik reprezintă o linie „minimalistă” care încearcă să limiteze AI+Crypto la un domeniu relativ îngust, dar controlabil. Considerațiile din spatele acestei opinii pot include preocupări cu privire la riscurile potențiale ale inteligenței artificiale, conștientizarea limitărilor actuale ale tehnologiei blockchain și atenția față de proliferarea proiectelor speculative.
Realist: Găsirea echilibrului
Între optimiști și pesimiști, unii „realişti” explorează opțiuni mai pragmatice. Ei recunosc potențialul AI+Crypto, dar realizează și provocările uriașe cu care se confruntă IA complet descentralizată. Acești realiști încearcă:
1. Tokenizați modelele AI, bazele de cunoștințe și agenții AI pentru a crea noi modele de captare a valorii.
2. Explorați aplicarea noilor tehnologii, cum ar fi ZKML, în scenarii specifice, în loc să urmăriți o revoluție tehnologică cuprinzătoare.
3. Construiți o punte care să conecteze IA tradițională și lumea blockchain în loc să subminați complet sistemul existent.
În mijlocul acestei dezbateri aprinse, a apărut un proiect izbitor: Protocolul KIP. Se pare că încearcă să găsească un echilibru delicat între idealuri și realitate, absorbind o parte din viziunea optimiștilor și menținând prudența pesimiștilor fără a pierde pragmatismul realiștilor.
Deci, cum se poziționează protocolul KIP? Poate deveni o legătură cheie între lumile AI și Crypto? Să aruncăm o privire mai atentă asupra acestui proiect ambițios:
1. Redefinirea activelor AI: de la date la capital
Inovația de bază a protocolului KIP constă în „nivelul de proprietate”. Prin standardul ERC-3525 semi-fungible token (SFT), KIP oferă o dovadă clară a proprietății în lanț pentru fiecare activ de cunoștințe legat de AI (set de date, model, aplicație).
Această abordare răspunde atât atenției Vitalik pe captarea clară a valorii, cât și extinde granițele tokenizării. Depășește simpla conversie a activelor AI în token-uri, dar creează un nou concept de „echitate digitală”.
În comparație cu platformele tradiționale AI Agent (cum ar fi Coze și Dify), abordarea KIP este fundamental diferită:
- Model Coze/Dify: Conținutul și datele create de utilizatori sunt deținute de platformă.
- Model KIP: Utilizatorii păstrează dreptul de proprietate asupra conținutului și datelor pe care le creează.
Imaginează-ți că datele tale nu mai sunt colectate pasiv de companiile mari, ci devin partea ta în economia AI. Această schimbare ar putea redefini regulile fundamentale ale economiei digitale.
2. Distribuția descentralizată a valorii: de la „acționari” la „acționari”
„Stratul de decontare” al protocolului KIP construiește un sistem transparent și automat de distribuție a veniturilor prin contracte inteligente și token-uri $KIP. Acest mecanism este similar cu creatorul de piață DEX AI Bot propus de Vitalik: ambii încearcă să obțină o distribuție mai corectă și mai eficientă a valorii prin algoritmi și contracte inteligente.
Dar KIP merge mai departe. Nu este doar un mecanism conceput pentru scenarii de aplicații specifice, ci o încercare de a crea un nou model de distribuție a valorii pentru întregul lanț al industriei AI. Din nou, vedem un contrast puternic cu platformele tradiționale AI:
- Modelul Coze/Dify: Platforma obține cea mai mare parte a veniturilor, iar dezvoltatorii primesc compensații prin acțiuni limitate. - Model KIP: Contractele inteligente distribuie automat și transparent veniturile, iar toți participanții pot primi acțiuni corespunzătoare în funcție de contribuțiile lor.
Este posibil ca acest model să declanșeze mai multă inovație, deoarece oferă jucătorilor mai mici o platformă pentru a concura cu jucătorii mai mari.
3. Infrastructură AI deschisă: dincolo de o singură aplicație
„Stratul de aplicație” al protocolului KIP oferă o interfață API standardizată, permițând oricărei componente AI (date, model, aplicație) să acceseze fără probleme acest ecosistem deschis.
Această arhitectură deschisă contrastează cu ecosistemul închis al platformelor tradiționale AI:
- Model Coze/Dify: Construirea unui ecosistem închis în jurul platformei are riscul de „blocare a furnizorului”.
- Model KIP: Creați o piață deschisă a activelor AI pentru a încuraja colaborarea și inovația pe mai multe platforme și pe câmpuri.
Prin crearea unei infrastructuri AI deschise, componabile, KIP nu numai că scade pragul pentru inovare, dar creează și posibilități de colaborare între domenii.
4. Scenarii practice de aplicare a Protocolului KIP
Pentru a înțelege mai bine cum funcționează protocolul KIP în practică, să ne uităm la câteva scenarii specifice de aplicație:
a) Partajarea descentralizată a datelor medicale
Imaginați-vă un medic care studiază o boală rară care are nevoie de cantități masive de date despre pacienți pentru a antrena un model AI. În mod tradițional, acest lucru poate implica acorduri complexe de partajare a datelor și probleme de confidențialitate. Și folosind protocolul KIP:
- Pacienții își pot încărca datele medicale anonimizate ca active de cunoștințe și pot stabili condiții de acces.
- Cercetătorii pot plăti jetoane $KIP pentru a accesa aceste date.
- Contractele inteligente execută automat distribuția veniturilor, iar pacienții sunt compensați pentru contribuția cu date.
- Tehnologia ZKML asigură confidențialitatea datelor, permițând în același timp instruirea și validarea modelului.
Acest lucru nu numai că accelerează cercetarea medicală, dar creează și noi fluxuri de venituri pentru pacienți, protejând în același timp confidențialitatea.
b) Piața descentralizată a creării AI
Luați în considerare un scenariu de creare asistată de AI:
- Scriitorii, artiștii și muzicienii își pot încărca lucrările în ecosistemul KIP ca active intelectuale.
- Dezvoltatorii AI pot folosi aceste elemente pentru a antrena modele creative specifice domeniului.
- Utilizatorii pot folosi aceste modele pentru a asista crearea, iar fiecare utilizare va distribui automat venituri creatorului original și dezvoltatorului de modele prin contracte inteligente.
Acest lucru creează un ecosistem creativ corect de care beneficiază toți cei implicați.
c) Managementul cunoștințelor la nivel de întreprindere
Întreprinderile mari pot folosi protocolul KIP pentru a gestiona și a monetiza mai bine cunoștințele lor interne:
- Convertiți diferitele documente, rapoarte și date ale companiei în active de cunoștințe.
- Angajații pot recupera și utiliza mai ușor aceste active, crescând productivitatea.
- Companiile pot alege să deschidă unele active intelectuale nesensibile către lumea exterioară pentru a crea noi fluxuri de venituri. Acest lucru nu numai că îmbunătățește eficiența managementului cunoștințelor, dar deschide și noi modele de profit pentru companie.
5. Stimulente pentru inovare: de sus în jos vs de jos în sus
În ceea ce privește puterea de inovare, modelul KIP Protocol este, de asemenea, fundamental diferit de platformele tradiționale:
- Modelul Coze/Dify: Inovația este determinată și condusă în principal de platformă, iar dezvoltatorii trebuie să se adapteze la regulile și restricțiile platformei.
- Model KIP: Inovația poate veni de la orice participant al ecosistemului, iar dezvoltatorii se pot combina și inova în mod liber.
Această diferență poate duce la două ecosisteme de inovare complet diferite. Platformele tradiționale pot avea mai multe șanse de a realiza inovații direcționale pe termen scurt, în timp ce modelul de tokenizare poate genera inovații mai neașteptate și perturbatoare.
6. Model de afaceri realist
Deși Protocolul KIP are o viziune grandioasă, atitudinea sa pragmatică merită atenție:
- Finanțare în valoare de 10 milioane USD, cu investitori inclusiv instituții cunoscute.
- Aveți clienți și venituri reale și nu vă bazați pe emiterea de simboluri pentru a „capcana banii”.
- Cooperarea cu Open Campus în domeniul educației Web3 își arată potențialul în scenarii practice de aplicare.
- Dezvoltarea nu se limitează la Web3. Web2 are și parteneri, iar peisajul de afaceri Web2 și Web3 merge mână în mână.
Această abordare cu picioarele pe pământ poate fi antidotul pentru proiectele speculative de care Vitalik își face griji. În același timp, demonstrează și că modelul de tokenizare nu este doar un castel în aer, ci un model de afaceri care poate crea valoare reală.
7. Provocări și gânduri
În ciuda acestui fapt, protocolul KIP încă se confruntă cu multe provocări:
- Complexitate tehnică: Deși Protocolul KIP își propune să simplifice gestionarea activelor AI, poate fi totuși dificil pentru utilizatorii obișnuiți să înțeleagă și să utilizeze acest sistem.
- Construcție ecologică: Pentru a forma cu adevărat un efect de rețea, Protocolul KIP trebuie să atragă destui participanți de înaltă calitate, ceea ce este un proces lung.
- Concurență cu giganții existenți: nu este ușor să schimbați structura deja formată a industriei, iar Protocolul KIP trebuie să prezinte avantaje copleșitoare.
În plus, KIP trebuie să concureze cu platformele tradiționale AI în ceea ce privește experiența utilizatorului. Platformele precum Coze și Dify pot avea mai multe șanse să obțină o adoptare pe scară largă pe termen scurt datorită interfețelor lor ușor de utilizat. Modul în care KIP poate oferi aceeași experiență fluidă pentru utilizator, menținând în același timp avantajele descentralizării, va fi o provocare cheie.
Concluzie: Găsirea unui echilibru între idealuri și realitate
Încercarea protocolului KIP reprezintă o cale posibilă pentru integrarea AI+Crypto. Nu este nici atât de conservator precum a sugerat Vitalik, limitând AI+Crypto la câteva scenarii specifice și nici nu este ca niște proiecte radicale care încearcă să descentralizeze cele trei elemente ale AI: date, putere de calcul și modele. Dimpotrivă, KIP a ales o cale de mijloc: utilizarea tehnologiei blockchain pentru a reconstrui mecanismul de distribuție a valorii lanțului industrial AI.
Rămâne de văzut dacă această abordare va avea succes. Dar cel puțin ne oferă un cadru de gândire: viitorul AI+Crypto s-ar putea să nu constă în crearea de noi scenarii de aplicații, ci în modul de utilizare a tehnologiei blockchain pentru a transforma lanțul existent al industriei AI pentru a-l face mai deschis, echitabil și eficient.
În viitor, este posibil să vedem modele de tokenizare precum KIP coexistând și concurând cu platformele tradiționale AI. Unii utilizatori pot alege comoditatea platformelor centralizate, în timp ce alții, în special cei care apreciază proprietatea asupra datelor și profiturile financiare, pot apela la soluții tokenizate.
Pentru investitori și observatori din industrie, Protocolul KIP reprezintă un experiment care merită urmărit. Este posibil să nu aducă randamente explozive pe termen scurt, cum ar fi unele Memecoins, dar are potențialul de a remodela infrastructura întregii industrii AI pe termen lung.