Conţinut
Ce este blockchain-ul?
Cum funcționează blockchain-ul?
Cum se adaugă informațiile în blockchain?
Cine a inventat tehnologia blockchain?
Ce vă permit blockchain-urile să implementați?
Pentru ce este folosit blockchain-ul?
Concluzie
Ce este blockchain-ul?
Blockchain este un tip special de bază de date în care puteți introduce doar informații (și nu le ștergeți sau modificați). Fidel numelui său, structura blockchain seamănă cu un lanț de blocuri, pe care le putem numi anumite informații care sunt adăugate unei baze de date. Fiecare bloc conține un indicator către blocul anterior și o combinație de informații despre tranzacție, marcaje temporale și alte metadate pentru a confirma validitatea acestuia.
Deoarece sunt interconectate, intrările nu pot fi editate, șterse sau modificate în niciun fel, deoarece acest lucru va invalida toate blocurile anterioare.
Cum funcționează blockchain-ul?
În stadiul de familiarizare cu această tehnologie, blockchain-ul s-ar putea să nu ți se pară pe deplin potrivit pentru tine, s-ar putea să te întrebi și ce avantaje oferă un astfel de sistem față de cel tradițional. Pe măsură ce blockchain-urile cresc, rețeaua permite utilizatorilor să-și coordoneze acțiunile în jurul unei surse comune de adevăr, fără încrederea necesară unul în celălalt. Într-o rețea distribuită, nu există o singură parte care să poată sparge un blockchain bine construit.
Pentru a verifica în mod independent starea rețelei blockchain, utilizatorul trebuie să descarce un software special. Odată instalat și lansat pe computerul utilizatorului, acest program interacționează cu instanțe de rețea de pe alte computere pentru a încărca/descărca informații (cum ar fi tranzacții sau blocuri). Noul utilizator încarcă blocul pentru a se asigura că a fost creat în conformitate cu regulile sistemului și transmite aceste informații altor colegi.
Astfel, ajungem la un ecosistem care poate fi format din sute, mii sau zeci de mii de obiecte care rulează și se sincronizează cu aceeași copie a bazei de date (numim astfel de obiecte noduri sau noduri). Acest lucru face rețeaua extrem de redundantă și disponibilă 24/7.
Cum se adaugă informațiile în blockchain?
Integritatea blockchain-ului este subminată de înregistrarea de informații false despre tranzacțiile financiare. Totodată, într-un sistem distribuit nu există administrator sau manager care ar putea sprijini funcționarea registrului. Atunci cine ne poate oferi garanția că toți participanții vor acționa cinstit?
Satoshi a propus un sistem numit Proof-of-Work, care a oferit posibilitatea de a adăuga blocuri în rețea. Pentru a valida un bloc, subiectul unui anumit proces trebuie să-și sacrifice puterea de calcul pentru a găsi soluția corectă stabilită de protocol (această lucrare implică hașarea în mod repetat a datelor pentru a produce un număr sub o anumită valoare numerică).
Numim acest proces minerit. Dacă un miner ghicește corect o soluție de bloc, i se oferă posibilitatea de a o forma (din tranzacții neconfirmate trimise lui de la colegi) și astfel extinde lanțul. Ca urmare a muncii sale, el primește o recompensă exprimată în simbolul nativ al acestui blockchain.
Hashing cu o funcție unidirecțională înseamnă că, pe baza ieșirii, este aproape imposibil să ghiciți intrarea. Dar având în vedere intrarea, este posibil să verificați trivial datele de ieșire. În acest fel, orice participant poate verifica dacă minerul a generat un bloc „valid” și poate respinge orice bloc invalid. În cazul în care un miner este prins încercând să adauge un bloc invalid, el nu este recompensat pentru acest lucru și își irosește resursele.
În sistemele de criptomonede, baza pe criptografia cu chei publice/private asigură, de asemenea, că părțile care interacționează nu pot cheltui fonduri pe care nu le dețin. Monedele sunt legate de chei private (cunoscute doar de proprietar) și doar o semnătură validă care confirmă mișcarea lor permite tranzacția să continue.
Proof-of-Work este cea mai dovedită schemă pentru obținerea consensului în rândul utilizatorilor, dar nu este singura de acest fel. Alternative precum Proof-of-Stake sunt mai bine explorate, dar algoritmul trebuie încă să găsească cea mai potrivită implementare în forma potrivită pentru el (unele varietăți de mecanisme hibride de consens sunt deja operaționale).
Cine a inventat tehnologia blockchain?
Ideea de bază a unui lanț imuabil de date a apărut la începutul anilor 90. Cercetătorii W. Scott Stornetta și Stuart Haber au publicat o lucrare intitulată „Cum să marcați un document digital”, care a analizat metode eficiente de creare a marcajelor de timp pentru fișierele care nu pot fi editate sau modificate.
Totuși, abordarea lui Stornetta și Haber a fost imperfectă și totuși nu a exclus existența unei încrederi de către terți. Tehnologia Blockchain include inovațiile multor diferiți informaticieni, dar numai Satoshi Nakamoto este creditat drept creatorul sistemului pe care l-am descris în paragrafele anterioare.
Doriți să aflați mai multe despre istoria dezvoltării tehnologiei blockchain? Consultați articolul nostru pe acest subiect.
Ce vă permit blockchain-urile să implementați?
Criptomoneda a fost doar vârful aisbergului. Mulți au văzut potențialul calculului descentralizat după apariția banilor descentralizați. Așa cum blockchain-urile de prima generație precum Bitcoin au introdus o bază de date partajată de tranzacții, rețelele de a doua generație precum Ethereum au dat naștere la contracte inteligente. Contractele inteligente sunt programe care sunt instalate deasupra blockchain-urilor pentru a gestiona mișcarea condiționată a token-urilor.
Datorită utilizării contractelor inteligente, prezența unui server central care nu execută codul este eliminată, ceea ce înseamnă că un singur punct de eșec la nivelul găzduirii nu este semnificativ. Utilizatorii pot audita software-ul (dată fiind disponibilitatea publică a acestuia), iar dezvoltatorii pot concepe contracte astfel încât munca lor să nu poată fi dezactivată sau modificată unilateral.
Aplicațiile blockchain pot include:
Criptomonede: Monedele digitale sunt instrumente extrem de puternice pentru transferul de fonduri fără un singur punct de eșec și fără intermediari. Utilizatorii pot trimite și primi fonduri în întreaga lume într-o fracțiune din timp (și adesea la o fracțiune din costurile de tranzacție) pe care l-ar necesita un transfer bancar. Monedele nu pot fi confiscate, iar tranzacțiile nu pot fi anulate sau înghețate.
Plăți condiționate: Alice și Bob nu au încredere unul în celălalt, dar vor să parieze pe rezultatul unui meci sportiv. Ei trimit 10 ETH la un contract inteligent care transmite date printr-un oracol. La sfârșitul meciului, contractul stabilește ce echipă a câștigat și plătește câștigătorului câștigurile la pariuri în valoare de 20 ETH.
Date distribuite: Blockchain-urile se confruntă cu unele probleme de scalabilitate, dar pot interacționa cu stocarea distribuită pentru gestionarea fișierelor. Accesul poate fi controlat folosind un contract inteligent, în timp ce datele sunt stocate într-un container în afara lanțului.
Valori mobiliare: Deoarece activele prezintă un grad de risc de contrapartidă, jetoanele de securitate bazate pe blockchain sunt considerate o inovație foarte necesară pentru sectorul financiar. Ele oferă un nou tip de lichiditate și portabilitate a securității și permit, de asemenea, tokenizarea activelor, proprietății sau capitalului.
Pentru ce este folosit blockchain-ul?
Tehnologia Blockchain oferă o gamă largă de cazuri de utilizare. Mai jos puteți găsi mai multe informații despre acest lucru în cadrul Binance Academy:
Lanțuri de aprovizionare: Lanțurile de aprovizionare eficiente se află în centrul multor afaceri de succes, misiunea lor principală fiind procesarea și livrarea mărfurilor de la furnizor la consumator. Cu toate acestea, coordonarea activităților mai multor părți interesate într-o anumită industrie într-o manieră tradițională s-a dovedit a fi foarte intensivă în muncă. Prin utilizarea tehnologiei blockchain, un ecosistem interoperabil care se învârte în jurul unei baze de date imuabile poate duce la noi niveluri de transparență pentru o varietate de industrii.
Jocuri: Jucătorii sunt la cheremul companiilor care controlează serverele de jocuri. Nu există o proprietate reală a utilizatorului final al acestei industrii, iar activele din joc există exclusiv în domeniul speculației. Alegând o abordare bazată pe blockchain, utilizatorilor li se oferă posibilitatea de a-și deține efectiv activele (sub formă de jetoane fungibile/nefungibile, NFT) și de a le transfera între jocuri sau piețe.
Asistență medicală: transparența și securitatea tehnologiei blockchain o fac o platformă ideală pentru stocarea dosarelor medicale. Organizațiile din domeniul sănătății (formate din spitale, clinici și alți furnizori de servicii medicale) sunt incredibil de fragmentate, iar dependența de serverele centralizate lasă informațiile sensibile ale pacientului vulnerabile. Prin protejarea criptografică a dosarelor medicale pe blockchain, pacienții își păstrează confidențialitatea în timp ce pot partaja cu ușurință informații cu orice instituție care se conectează la baza de date globală.
Remitsa (transferuri internaționale de bani): Trimiterea de bani la nivel internațional este o problemă cu sistemele bancare tradiționale. Tarifele și calendarul tranzacțiilor le fac foarte costisitoare și nesigure pentru transferuri urgente de fonduri, din cauza rețelei complexe de intermediari. Criptomonedele și blockchain-urile elimină ecosistemul intermediarului, iar o serie de proiecte folosesc acum tehnologia pentru a permite transferul de bani ieftin și rapid.
Identitate digitală: lumea modernă are mare nevoie de soluții pentru identificarea personală în era digitală. Persoanele fizice sunt susceptibile la contrafacere, în timp ce măsurile tradiționale de securitate nu sunt disponibile pentru mulți utilizatori obișnuiți. Așa-numita identificare personală suverană (din limba engleză self-suverign identity) va fi consacrată în registrul rețelei blockchain și legată de proprietarul acesteia, care poate dezvălui selectiv informații despre sine către terți, păstrându-și confidențialitatea.
Internetul lucrurilor: Unii cred că lista din ce în ce mai mare de dispozitive fizice conectate la internet poate fi mult îmbunătățită de tehnologia blockchain, atât în mediul casnic, cât și în cel industrial. Este de așteptat ca proliferarea acestui tip de dispozitiv să necesite un nou model de plată economică numit „machine-to-machine” (abreviat M2M), care, la rândul său, necesită un sistem de mare debit pentru efectuarea de microplăți.
Guvern: Având în vedere că rețelele distribuite implementează propria lor formă de reglementare, nu este de mirare că pot găsi aplicație în procesele de dezintermediere la nivel local, național sau chiar internațional. Guvernarea blockchain asigură includerea tuturor participanților în procesul de luare a deciziilor și oferă o imagine de ansamblu transparentă a activității politice.
Caritate: Organizațiile de caritate sunt adesea împiedicate de restricții privind primirea de fonduri. „Cripto-filantropia” se referă la utilizarea tehnologiei blockchain pentru a evita acest dezavantaj. Pe baza proprietăților acestei tehnologii, există oportunități mari pentru organizațiile caritabile de a dezvolta rapid această zonă datorită transparenței tuturor operațiunilor, participării binefăcătorilor în absența restricțiilor teritoriale și reducerii costurilor de operare.
Concluzie
Blockchain-urile publice sunt deschise publicului, ceea ce înseamnă că nu trebuie să vă autentificați înainte de a deveni un participant la ecosistem. Pentru a începe să folosească Bitcoin sau alte criptomonede, utilizatorul trebuie doar să descarce software open source pentru a se alătura rețelei.
Având în vedere accesibilitatea registrelor, este incredibil de dificil să împiedici terții să participe și aproape imposibil să închizi forțat întreaga rețea. Această accesibilitate face din acest sistem un instrument atractiv pentru mulți utilizatori.
În timp ce cele mai populare aplicații sunt legate de tranzacțiile financiare, există multe alte sectoare în care utilizarea lor poate fi extrem de productivă și utilă în viitor.
