Deși tehnologia blockchain a fost concepută inițial pentru a funcționa ca arhitectură a Bitcoin, acum este utilizată în mai multe alte contexte. Unul dintre aceste contexte este guvernanța, unde sistemele distribuite au un mare potențial de a schimba sectorul managementului public.


De ce ar trebui guvernele să ia în considerare adoptarea blockchain-ului?

Deși are multe avantaje potențiale în managementul public, există câteva motive importante pentru ca entitățile guvernamentale să ia în considerare utilizarea tehnologiei blockchain. Aceste motive includ o mai mare descentralizare, integritate și transparență a datelor – împreună cu o eficiență îmbunătățită și costuri operaționale reduse.


Descentralizarea și integritatea datelor

Există multe moduri diferite de a construi un blockchain, dar ca sisteme distribuite, toate au un anumit grad de descentralizare. Acest lucru se datorează faptului că o rețea blockchain este întreținută de mai multe computere (noduri), care funcționează sincronizat pentru a verifica și valida toate datele. În esență, trebuie să ajungă la un consens și să cadă de acord cu privire la starea actuală a sistemului, menținând întotdeauna o singură versiune a adevărului.

Ca atare, sistemele blockchain pot atinge un nivel ridicat de imuabilitate, iar structura lor poate fi personalizată pentru a se asigura că informațiile pot fi accesate și – în unele cazuri – modificate doar de către entitățile autorizate. În practică, diferite agenții guvernamentale ar putea acționa ca un validator, fiecare contribuind la procesul de distribuire și verificare a informațiilor. Acest lucru ar reduce foarte mult probabilitatea falsificării datelor și a fraudei.

În alte scenarii, organizațiile neguvernamentale, universitățile și cetățenii ar putea fi de asemenea incluse ca noduri de validare, ceea ce ar duce la un grad și mai mare de descentralizare. În plus, aceste mecanisme de verificare pot preveni alte tipuri de defecțiuni, cum ar fi erorile de introducere a datelor (de exemplu, un bloc de date care nu are informații esențiale ar fi refuzat de alți membri ai rețelei distribuite).

În afară de asta, blockchain-ul ar putea juca într-o zi un rol semnificativ în procesele electorale. Alegerile corecte și deschise sunt piloni ai democrației, iar nivelul ridicat de imuabilitate al blockchain-ului îl face o soluție excelentă pentru asigurarea integrității voturilor. Pe lângă faptul că oferă securitate suplimentară pentru voturile la secțiile de votare, blockchain are și potențialul de a face alegerile online în realitate. Un exemplu notabil în acest sens a avut loc în 2018 în statul Virginia de Vest (SUA), unde au fost utilizate sisteme distribuite în timpul alegerilor.


Transparenţă

Bazele de date blockchain pot fi folosite pentru a stoca și proteja înregistrările guvernamentale într-un mod care face dificilă manipularea sau ascunderea informațiilor. Conform modelului actual, majoritatea datelor guvernamentale sunt stocate în baze de date centralizate, care sunt controlate direct de autorități. Și unele dintre aceste baze de date sunt în mâinile câtorva oameni, ceea ce face manipularea mult mai ușoară. În astfel de cazuri, tehnologia blockchain poate fi potrivită, deoarece poate distribui procesul de verificare și stocare a datelor între mai multe entități, ceea ce duce la o descentralizare a puterii.

Prin urmare, blockchain-urile pot fi folosite ca o bază de date transparentă care reduce (sau elimină) nevoia de încredere între cetățeni și agențiile guvernamentale. De exemplu, unele autorități europene explorează potențialul registrelor bazate pe blockchain de a reduce apariția litigiilor de proprietate. Acest model se poate baza pe un sistem distribuit, care este accesat și verificat atât de agențiile guvernamentale, cât și de cetățeni - și fiecare parte poate păstra în siguranță o copie a documentelor sale oficiale.

În plus, blockchain-urile pot oferi acces permanent la înregistrările de care autoritățile de aplicare a legii și organizațiile de supraveghere ar putea avea nevoie în cele din urmă, de exemplu în procesul de raportare a corupției sau a abuzului de putere. Prin reducerea sau eliminarea nevoii de intermediari în schimbul de date și tranzacțiile financiare, sistemele blockchain ar putea, de asemenea, să îngreuneze funcționarii publici să ofusca datele atunci când vine vorba de utilizarea abuzivă a fondurilor publice.


Eficiență mai mare

Un alt motiv pentru a folosi blockchain în managementul public este reducerea costurilor operaționale, maximizând eficiența activității instituțiilor. Deoarece guvernele depind de taxe, este important să-și folosească bugetele cu înțelepciune. Sistemele blockchain și contractele inteligente pot fi folosite pentru a automatiza unele sarcini și operațiuni, ceea ce ar reduce foarte mult timpul și banii cheltuiți pentru procesele birocratice.

Deși reducerile costurilor administrative sunt extrem de practice, ele pot contribui, de asemenea, la sporirea încrederii și satisfacției cetățenilor. O eficiență mai mare ar duce probabil la cote mai bune de aprobare pentru agențiile guvernamentale și funcționarii publici. În plus, prin reducerea costurilor de operare, guvernele pot investi mai mult în alte domenii precum educația, securitatea și sănătatea publică.

Colectarea taxelor este un alt domeniu important al guvernării în care poate fi aplicată tehnologia blockchain. Înregistrările tranzacțiilor bazate pe o rețea blockchain pot muta cu ușurință fonduri între părți, urmând condiții predefinite. Acest lucru ar putea duce la reduceri dramatice ale costurilor administrative asociate cu colectarea și distribuirea impozitelor și aplicarea legilor fiscale. De exemplu, prin stocarea înregistrărilor și procesarea returnărilor pe blockchainuri private, agențiile de colectare a taxelor pot oferi, de asemenea, securitate împotriva fraudei sau furtului de identitate.


Dezavantaje și limitări

Deși este clar că blockchain-ul poate fi utilizat pentru a îmbunătăți integritatea, transparența și eficiența oricărui tip de date digitale, există anumite limitări asociate cu utilizarea sa în sectorul public.

Interesant este că proprietatea de imuabilitate a blockchain-ului, care aduce în general multe avantaje, poate fi un dezavantaj în anumite circumstanțe. Imuabilitatea datelor face esențială ca înregistrările să fie introduse corect înainte de validare, ceea ce înseamnă că trebuie luate măsuri pentru a asigura acuratețea colectării datelor (la începutul procesului).

În timp ce unele implementări blockchain pot fi proiectate într-un mod mai flexibil, permițând modificarea datelor, acest lucru ar necesita aprobarea (consensul) din partea majorității nodurilor de validare, ceea ce ar putea ridica întrebări cu privire la descentralizarea sistemului și, în cele din urmă, ar putea duce la dezacorduri. Cu toate acestea, acest dezavantaj poate fi depășit rapid în blockchain-urile private, care nu necesită niveluri ridicate de descentralizare.

Preocupările privind confidențialitatea sunt, de asemenea, un factor, deoarece înregistrările adăugate la un blockchain vor rămâne permanent disponibile pentru oricine are acces la sistem. Acest lucru ar putea intra în conflict cu procedurile concepute pentru sigilarea documentelor, cum ar fi distrugerea unui cazier judiciar. Soluțiile potențiale la această problemă ar putea include utilizarea funcțiilor de ardere și a altor tehnici criptografice, cum ar fi zk-SNARK-urile sau alte tipuri de dovezi cu cunoștințe zero.

În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că guvernele însele pot prezenta obstacole în calea adoptării blockchain-ului. În unele cazuri, autoritățile pur și simplu nu înțeleg valoarea tehnologiei, ceea ce le face să treacă cu vederea numeroasele beneficii potențiale. În cazuri mai extreme, guvernele în care corupția este răspândită tind să reziste adoptării blockchain-ului pentru a-și proteja interesele personale și pentru a preveni corupția să iasă la lumină.


Considerații finale

În ciuda dezavantajelor, există mai multe utilizări posibile pentru sistemele blockchain în contextul managementului public. De la creșterea transparenței până la eficientizarea procesului de colectare a impozitelor, rețelele distribuite pot ajuta guvernele să opereze mai eficient și să construiască un nivel mai mare de încredere cu cetățenii lor. Deși unele aplicații sunt încă ipotetice, multe țări experimentează deja numeroasele posibilități.

Este de remarcat faptul că sistemele digitalizate au fost folosite în administrația publică încă de la începutul anilor 2000, cu mult înainte de crearea primului blockchain. Un exemplu notabil este Estonia, care și-a lansat programul de identitate digitală în 2002 și a fost prima țară care a organizat alegeri online în 2005. În 2014, guvernul estonian a lansat programul e-Residency, care menționează utilizarea tehnologiei blockchain pentru gestionarea securizată a datelor digitale.